CODUL DEONTOLOGIC
AL PROFESIEI DE ARHITECT
adoptat de Conferinta Nationala a OAR din 30-31 mai 2005
CAPITOL I – principii GENERAle
CAPITOL II – OBLIGATII GENERALE
partea I – independenta profesionala Si responsabilitatea arhitectului
partea a II-a – SECRETUL PROFESIONAL
partea a III-a – REGULI DE COMPORTAMENT ÎN ACTIVITATEA ARHITECTURALA
partea a IV-a – Reguli speciale pentru anumite moduri de exercitare a
profesiei sau situatii speciale
partea a V-a – Integritatea Si imaginea arhitectului
partea a VI-a – onorarii
CAPITOL III – OBLIGATII FATA DE SOCIETATE; RESPECTAREA INTERESULUI PUBLIC
CAPITOL IV – OBLIGATII FATA DE CLIENTI
CAPITOL V – OBLIGATII FATA DE PROFESIE
CAPITOL VI – OBLIGATII FATA DE COLEGI
CAPITOL VII – OBLIGATII FATA DE ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMÂNIA
CAPITOL VIII – OBLIGATII ÎN CADRUL SI IN RELATIILE CU INSTITUTIILE PUBLICE
CAPITOL IX – Dispozitii finale
CODUL DEONTOLOGIC
AL PROFESIEI DE ARHITECT
adoptat de Conferinta Nationala a OAR din 30-31 mai 2005
Creatia arhitecturala, expresie a culturii, este o activitate aflata în serviciul dezvoltarii umane, cu implicatii sociale, economice si culturale asupra mediului natural si construit si a calitatii vietii.
Prezentul Cod deontologic este întocmit în temeiul prevederilor articolului 20 - alin. b, articolului 28 -alin. 1 litera a) si articolului 46 - alin. 2 din Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect republicata.
CAPITOL I – principii GENERAle
Art. 1 – Codul deontologic al profesiei de arhitect cuprinde normele de conduita obligatorii în legatura cu exercitiul drepturilor si îndatoririlor arhitectului ca profesionist.
Art. 2 – Respectarea întru totul a prevederilor prezentului Cod constituie obligatie profesionala si morala ferma pentru fiecare arhitect, membru al Ordinului.
Art. 3 – Arhitectul practician are obligatia de a-si exercita profesia conform tuturor prevederilor legale în vigoare precum si a regulilor artei si stiintei arhitecturale.
În acest scop, în decursul activitatii sale profesionale,
(1) Arhitectul este obligat sa promoveze si sa mentina standarde profesionale cât mai ridicate, care sa asigure realizarea de constructii si amenajari urbane functionale, estetice si conforme exigentelor de siguranta si calitate prescrise de legislatia în constructii si norme tehnice în domeniu.
(2) Arhitectul este dator sa-si îmbogateasca cunostintele profesionale si sa caute în mod consecvent sa ridice standardele artistice, ale educatiei, cercetarii si practicii arhitecturale.
(3) Arhitectul trebuie sa fie receptiv la îmbogatirea limbajului arhitectural prin promovarea si integrarea în proiectele lui a artelor complementare creatiei de arhitectura si a noilor tehnologii,
(4) Arhitectul nu va promova în lucrarile sale decât acele materiale si tehnologii care corespund standardelor de excelenta pentru lucrarea si bugetul avizat si despre care are deplina cunostinta sau care nu sunt folosite cu acordul beneficiarilor.
Art. 4 – Onestitatea, obiectivitatea si bunele intentii ale arhitectului trebuie sa fie deasupra oricarei suspiciuni.
CAPITOL II – OBLIGATII GENERALE
partea I – independenta profesionala Si responsabilitatea arhitectului
Art. 5 – Libertatea si independenta profesiei de arhitect sunt atribute exclusive ale persoanei care exercita aceasta profesie, în temeiul legii si al prezentului Cod.
Art. 6 – Arhitectul are libertatea absoluta în folosirea limbajelor arhitecturale si estetice pe care le crede adecvate cu respectarea legilor, obligatiilor fata de societate si respectarea interesului public.
(1) În exercitarea profesiei, arhitectul nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autoritatilor publice sau a altor persoane fizice ori juridice.
(2) Independenta arhitectului nu poate prejudicia interesele clientului sau.
(3) Arhitectul este dator sa dea clientului sau sfaturi corespunzatoare prevederilor legale si crezului sau profesional.
Art. 7 – Orice arhitect este raspunzator pentru fiecare din actele sale profesionale.
Art. 8 – Arhitectul poarta întreaga raspundere artistica si tehnica a lucrarilor proiectate si care îi intra în competenta conform legii si are angajata întreaga sa reputatie. Clientul trebuie deci sa îi lase completa libertate, atât pentru compozitia tehnico-artistica, cât si pentru detalii, culori, materiale, etc. în limita preturilor ce se fixeaza de comun acord. Orice interventie a clientului în domeniul artistic si tehnic al arhitectului, este de natura de al degaja pe acesta de responsabilitate.
Art. 9 – Arhitectul are îndatorirea de a trata cu maxima responsabilitate obligatiile asumate prin contracte.
Art. 10 – În activitatea arhitecturala ce se desfasoara în echipa, raspunderea apartine sefului echipei si arhitectului care efectueaza direct actul, în limitele competentei care i-a fost atribuita de seful echipei.
Art. 11 – Arhitectul are obligatia ca pe proiectele pe care le-a realizat sa-si mentioneze explicit titlul, numele si calitatea în care le-a întocmit,
(1) Sunt interzise
- atribuirea de calitati nereale;
- semnatura de complezenta, întelegând prin aceasta semnatura arhitectului cu drept de semnatura în cartusul planselor de arhitectura atunci când la rubrica proiectat semneaza o alta categorie profesionala decât arhitect sau conductor arhitect;
- uzurparea drepturilor de autor;
- plagiatul.
(2) Arhitectul are aceleasi obligatii si interdictii si în cazul unei lucrari teoretice.
Art. 12 – Un arhitect nu poate refuza dreptul unui confrate de a-si mentiona explicit numele si calitatea pe proiectele si lucrarile pe care acesta le-a realizat sau la care a colaborat.
partea a II-a – SECRETUL PROFESIONAL
Art. 13 – Arhitectul este obligat a pastra confidentialitatea privind intentiile si interesele clientului sau în legatura cu lucrarile proiectate sau în curs de executie, daca nu exista aprobarea expresa a clientului cu exceptia celor care sunt de interes public.
Art. 14 – Obiectul secretului constituie tot ceea ce arhitectul, în calitatea lui de profesionist, a aflat direct sau indirect în legatura cu viata intima a beneficiarului, a familiei, a apartinatorilor, si a celor privind o societate sau o institutie, cu exceptia celor care constituie infractiuni.
Art. 15 – Pastrarea secretului profesional de catre colaboratorii ori angajatii arhitectului este o obligatie a acestora si a arhitectului. Aceeasi obligatie revine organelor profesiei de arhitect si angajatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute de acestia în functiile ce le detin.
Art. 16 – Nu constituie o abatere situatia în care legea sau o curte judecatoreasca obliga arhitectul sa dezvaluie aspecte cuprinse în secretul profesional. Politia sau procuratura nu pot înlocui decizia judecatoreasca.
Art. 17 – Arhitectul raspunde disciplinar pentru destainuirea secretului profesional.
Art. 18 – Secretul profesional persista si dupa încetarea contractului.
partea a III-a – REGULI DE COMPORTAMENT ÎN ACTIVITATEA ARHITECTURALA
Art. 19 – Pentru aceeasi lucrare, arhitectul nu poate îndeplini o activitate de conceptie sau coordonare si pe cea de verificare sau avizare.
Art. 20 – Arhitectul se va pronunta cu maxima obiectivitate asupra documentelor ce îi sunt supuse spre analiza, indiferent de interesele sau divergentele sale personale fata de autorii documentelor în cauza.
Art. 21 – Arhitectul nu are dreptul sa accepte avantaje materiale oferite cu scopul de a se lasa influentat în decizia sa si nici nu va oferi astfel de avantaje pentru a influenta deciziile altora.
Art. 22 – Arhitectul nu va folosi relatiile personale sau de rudenie pentru a influenta deciziile organismelor abilitate în folosul personal si în detrimentul interesului public.
Art. 23 – Arhitectul va accepta sa participe ca judecator la o competitie profesionala numai daca nu este implicat în acea perioada sau într-una anterioara la elaborarea vreuneia dintre lucrarile supuse jurizarii.
Art. 24 – Arhitectul va angaja o lucrare profesionala numai atunci când poseda cunostintele si abilitatile adecvate, pentru îndeplinirea angajamentelor asumate cu deplin respect fata de clientii lui. În caz de necesitate, arhitectul are obligatia de a apela la persoanele competente care îi pot asigura respectarea la timp si la un nivel calitativ optim a contractului pe care l-a semnat.
Art. 25 – Arhitectul are obligatia sa se asigure de competenta angajatilor si colaboratorilor sai, sa le solicite si sa urmareasca realizarea de catre acestia a unor prestatii la nivel cât mai ridicat de profesionalism, sa le asigure participarea directa si accesul deplin la datele necesare îndeplinirii misiunii lor.
partea a IV-a – Reguli speciale pentru anumite moduri de exercitare a profesiei sau situatii speciale
Art. 26 – Arhitectul care este legat în exercitiul sau profesional printr-un contract cu o administratie, o colectivitate sau orice alt organism public sau privat, îsi asuma toate obligatiile sale profesionale si morale, în mod particular secretul profesional si independenta deciziilor sale. În nici o ocazie si sub nici un motiv, arhitectul nu trebuie sa accepte limitarea independentei sale profesionale.
Art. 27 – Orice prestatie remunerata a arhitectului, indiferent de modul de exercitare a profesiei se va realiza pe baza unui contract.
Art. 28 – Arhitectul angajat cu dreptul sau de semnatura are obligatia de a se asigura ca în contractul sau individual de munca în conventia civila, încheiate cu angajatorul sunt prevazute clauze specifice privind drepturile sale de autor, morale si patrimoniale si compatibilitatea prestatiilor solicitate cu prevederile prezentului Cod Deontologic.
Art. 29 – Arhitectul care paraseste locul unde a activat va putea prelua în copii documentatii sau parti de documentatii întocmite pe baza unor contracte numai cu acordul conducerii, daca acestea au fost întocmite de el însusi.
Art. 30 – Arhitectul patron sau cel care detine puterea de decizie nu va putea refuza neîntemeiat cererea unui confrate angajat, de a prelua, la parasirea locului unde a activat, copii dupa documente sau parti de documente întocmite de acesta si care nu afecteaza interesele contractantului sau responsabilitatea asupra urmaririi in timp a constructiei respective. In caz de litigiu, se va putea apela la Consiliul national al Ordinului care va organiza medierea în conditiile prevazute de Regulamentul Ordinului.
Art. 31 – Arhitectul asociat sau angajat care paraseste o firma este obligat sa reglementeze în scris transferul de obligatii si probleme între el si firma cu privire la :
– continuitatea lucrarilor neterminate;
– urmarirea lucrarilor pe santiere;
– responsabilitatea comportarii în timp a constructiei;
– drepturile banesti care îi revin;
– preluarea unor proiecte sau parti de proiecte întocmite de el în cadrul firmei;
– drepturile de autor si drepturile conexe ce ii revin.
partea a V-a – Integritatea Si imaginea arhitectului
Art. 32 – Orice arhitect trebuie sa se abtina, chiar în afara vietii profesionale, de la acte de natura sa duca la desconsiderarea sa. Condamnarea penala, survenita, este de natura sa duca la evaluarea situatiei în cadrul Ordinului, în conformitate cu prevederile Legii 184/2001, cu posibilitatea unor repercusiuni disciplinare împotriva acestuia.
Art. 33 – Arhitectul are obligatia de a nu implica numele si activitatea sa profesionala în actiuni de publicitate comerciala în beneficiul tertilor daca nu poseda date suficiente asupra lucrarii de materiale si furnituri pentru constructii sau despre firma de constructii si/sau instalatii în cauza, sau asupra lor planeaza îndoieli prezentate deja public legate de calitate
Art. 34 – Arhitectul îsi poate face publicitate profesionala numai pe baza propriilor realizari, evitând promovarea unui palmares profesional într-o maniera falsa, înselatoare sau exagerata.
Nu sunt considerate actiuni de publicitate facute de arhitect în folosul sau acele manifestari în care numele sau si aspecte ale activitatii sale profesionale sunt mentionate în scrieri literare sau de specialitate, în mass-media de orice fel, realizate de catre terti în scopul informarii publicului, si nici acele interventii publice ale arhitectului cu referiri la activitatea sau creatia sa, daca acestea sunt motivate si nu sunt platite de arhitect.
partea a VI-a – onorarii
Art. 35 – Arhitectul poate sa beneficieze, pentru serviciile prestate în relatiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat în mod liber cu acesta. Ordinul Arhitectilor din România, cu avizul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si al Ministerului Culturii si Cultelor, stabileste lista onorariilor de referinta, care vor fi puse la dispozitia oricarui client.
Art. 36 – Este interzisa scaderea onorariului, în scopul concurentei neloiale.
CAPITOL III – OBLIGATII FATA DE SOCIETATE; RESPECTAREA INTERESULUI PUBLIC
Art. 37 – Arhitectul are obligatia sa respecte legile în vigoare în locul unde îsi desfasoara activitatea.
Art. 38 – Arhitectul va acorda maxima atentie impactului social, precum si impactului asupra mediului pe care activitatea lui le poate avea. Toate prestatiile profesionale ale arhitectilor vor lua în considerare scarile de valori si cultura fiecarei tari/loc pentru care creeaza lucrari de arhitectura si urbanism. In acest sens, obiceiurile specifice ale unei societati si comunitati nu vor fi impuse altora, iar spiritul locului va fi protejat.
Art. 39 – Arhitectul va respecta mostenirea culturala si naturala a comunitatii în care îsi exercita profesiunea, contribuind la conservarea si îmbogatirea acestora.
Art. 40 – Arhitectul va sprijini organele competente pentru respectarea si restabilirea legalitatii in domeniul exercitarii profesiei.
Art. 41 – Arhitectul va respecta responsabilitatea legala si drepturile unei alte persoane în legatura cu profesia.
Art. 42 – Arhitectul se va implica în mod corespunzator în activitati civice conexe profesiei cu scopul promovarii creatiei de arhitectura si urbanism.
CAPITOL IV – OBLIGATII FATA DE CLIENTI
Art. 43 – Alegerea arhitectului, pentru orice activitate depusa de acesta în conditiile legii, este libera. Nimeni nu poate impune unei persoane un arhitect.
Art. 44 – În îndeplinirea atributiilor sale, arhitectul este obligat a apara interesele clientului sau, ca pe cele ale sale proprii.
Art. 45 – Relatiile dintre arhitect si clientii sai se bazeaza pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate si confidentialitate.
Art. 46 – Înainte de a angaja o lucrare, arhitectul are obligatia sa informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implica.
Art. 47 – Arhitectul nu poate actiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Art. 48 – Arhitectul nu îsi va asuma angajamente care implica situatii sau atitudini incompatibile cu îndatoririle sale de ordin profesional ori care sunt susceptibile sa creeze îndoiala asupra probitatii sale profesionale.
Art. 49 – Arhitectul va refuza misiuni profesionale care conduc la nerespectarea legalitatii sau care contravin prevederilor prezentului Cod. El va lua masurile de precautie contractuale care sa-i permita întreruperea, la nevoie, a relatiilor contractuale cu acei clienti sau cu acei angajatori care, prin cerintele sau atitudinea lor pe parcursul desfasurarii misiunilor contractate, genereaza situatii ca cele enuntate la art.46.
Art. 50 – Arhitectul nu poate oferi consultanta în situatii în care are el însusi interese personale.
Art. 51 – In relatiile cu tertii, arhitectul va actiona întotdeauna numai în interesul legitim al clientului si în concordanta cu interesul public.
Art. 52 – In scopul evitarii conflictelor de interese, arhitectul cu drept de semnatura nu va putea presta, pentru acelasi client, simultan cu misiunea de proiectare sau consulting, si servicii de executie si de comert cu materiale de constructii.
Art. 53 – Arhitectul va pastra confidentialitatea afacerilor clientilor sai, relatia cu acestia având la baza respectarea secretului profesional.
Art. 54 – Angajarea unui nou client nu poate fi facuta, daca prin aceasta sunt dezvaluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta.
Art. 55 – Pe durata angajamentului, arhitectul trebuie sa dea clientului tot concursul sau bazat pe cunostintele profesionale si întreaga sa experienta.
In situatia în care arhitectul are convingerea ca resursele clientului sunt insuficiente pentru realizarea lucrarilor care decurg din misiunea angajata, el este dator sa aduca acest lucru în scris la cunostinta clientului.
Art. 56 – Arhitectul are obligatia de a-si informa clientul, în timp util, privitor la orice modificare intervenita în legatura cu prestatia sa si care ar putea influenta calitatea sau costurile investitiei.
Art. 57 – Arhitectul nu poate subcontracta integral o lucrare angajata de el cu scopul de a avea foloase materiale din intermediere. Arhitectul poate subcontracta parti dintr-o lucrare angajata cu conditia ca interesele clientului sa nu fie afectate. Încredintarea acestor parti se va realiza de catre arhitect pe baza de contract.
Art. 58 – Arhitectul are dreptul si obligatia de a urmari executarea întocmai a lucrarilor proiectate. Neconformitatea acestora cu documentatia elaborata va fi semnalata clientului si, dupa caz, organismelor de control abilitate.
Art. 59 – Arhitectul are dreptul si obligatia sa participe la receptia lucrarilor sale si sa semneze procesul verbal de receptie doar dupa constatarea îndeplinirii în totalitate a conditiilor pentru aceasta.
Art. 60 – Arhitectul are obligatia sa pastreze si sa arhiveze originalele documentatiilor elaborate si sa predea clientului copii dupa acestea, conform contractului. Orice arhitect autor titular are dreptul sa detina copii ale proiectelor realizate pentru portofoliul personal si în scopul protejarii dreptului de autor.
CAPITOL V – OBLIGATII FATA DE PROFESIE
Art. 61 – Arhitectul trebuie sa acorde din timpul sau si sa contribuie cu talentul si priceperea sa la promovarea arhitecturii si la întretinerea spiritului de breasla.
Art. 62 – În exercitarea profesiei arhitectul nu va face nici un fel de discriminari.
Art. 63 – In spiritul promovarii demnitatii profesiei, arhitectul se va îngriji ca partenerii, asociatii si angajatii sai sa se comporte în asa fel încât sa nu lezeze drepturile persoanelor cu care sau pentru care lucreaza si sa nu diminueze încrederea publica în onestitatea si responsabilitatea cu care membrii Ordinului s-au angajat sa-si exercite profesia.
CAPITOL VI – OBLIGATII FATA DE COLEGI
Art. 64 – Relatiile între arhitecti se bazeaza pe respect, întrajutorare si asistenta morala reciproca si mai ales pe respectarea dreptului de autor.
Art. 65 – Arhitectul îsi va construi reputatia profesionala pe baza meritelor, performantelor si efortului propriu, fara a pune în cauza activitatea altui confrate.
Art. 66 – Concurenta între arhitecti se bazeaza pe competenta si calitatea serviciilor profesionale oferite clientilor. Sunt interzise si se considera concurenta neloiala urmatoarele actiuni:
a) tentativa sau actiunea de atragere sau deturnare de clientela, prin denigrarea sau discreditarea altui arhitect.
b) practicarea unor subevaluari intentionate a investitiilor sau onorariilor în discutie, facute cu intentie sau având cunostinta de oferta anterioara a altui arhitect.
c) folosirea unei functii publice pe care o detine în scopul atragerii de comenzi în interes personal, ocolindu-se circuitul lor legal.
d) utilizarea unor informatii de specialitate nepublicate, la care arhitectul a avut acces pe cai nelegale în scopul avantajarii sale în competitia cu alti colegi.
e) preluarea unui contract pe care un coleg arhitect l-a denuntat în conditiile art. 47.
Art. 67 – Arhitectul nu va încerca sa înlocuiasca pe un alt arhitect din calitatea si atributiile detinute de acesta, decât pe calea participarii la o selectie legal organizata sau cu acordul scris al celui înlocuit.
Art. 68 – Arhitectul nevoit sa înlocuiasca un confrate în misiunile sale trebuie sa o faca cu respectarea dreptului de autor si a drepturilor conexe acestuia.
Art. 69 – In cazul unui confrate decedat, arhitectul care are misiunea de a continua sau interveni asupra operei disparutului, este obligat sa ocroteasca drepturile de autor ale mostenitorilor legali si sa nu aduca atingeri creatiei predecesorului sau. In acest caz, arhitectul în cauza va respecta, în ordine, prevederile legale în materie, eventuale clauze testamentare sau dorinte exprimate de autor, precum si regulile instituite de breasla pentru asemenea situatii. In toate împrejurarile arhitectul va interveni cu respect deplin fata de valoarea reala a creatiei antecesorului sau.
Art. 70 – Arhitectul nu-si va însusi proprietatea intelectuala si nici nu va încerca sa obtina avantaje pe nedrept din munca altui arhitect sau colaborator. In acest sens, va preciza în mod explicit aportul fiecarui arhitect la îndeplinirea misiunii profesionale.
Art. 71 – Arhitectul are dreptul sa faca publica prestatia sa prin descrieri si imagini interioare si exterioare, care constituie proprietatea sa intelectuala.
Arhitectul îsi poate face publicitate cu conditia sa nu puna în cauza activitatea unui confrate sau a unui tert.
Art. 72 – Arhitectul care este solicitat sa-si exprime parerea asupra lucrarii altui arhitect, îl va anunta pe acesta. In cazul unor lucrari scrise publicate sau a unor dizertatii publice cu caracter de critica de arhitectura, referirea la creatia unui arhitect nu impune neaparat anuntarea prealabila a acestuia.
Art. 73 – Arhitectul nu va participa în nici un fel la o competitie de arhitectura, consultare publica sau licitatie pe care Ordinul, UIA sau sectiunile lor membre le-au declarat inacceptabile.
Art. 74 – Arhitectul va aduce la cunostinta Ordinului si a autorului lucrarii abuzurile pe care le constata sau despre care a fost înstiintat cu privire la lucrarea vreunui confrate.
Art. 75– Calomnierea unui confrate, sau raspândirea de comentarii ce ar putea sa-i prejudicieze reputatia profesionala sunt condamnabile. Este de dorit ca arhitectii sa ia apararea unui confrate atacat pe nedrept.
Art. 76 – Orice litigiu între arhitecti, referitor la exercitarea profesiunii, trebuie supus imediat spre conciliere, împreuna cu toate documentele necesare cercetarii, Consiliului national al Ordinului, înainte de sesizarea altor instante.
CAPITOL VII – OBLIGATII FATA DE ORDINUL ARHITECTILOR DIN ROMÂNIA
Art. 77 – Obligatiile arhitectului fata de Ordinul Arhitectilor din România sunt stabilite de Regulamentul Ordinului.
CAPITOL VIII – OBLIGATII ÎN CADRUL SI IN RELATIILE CU INSTITUTIILE PUBLICE
Art. 78 – Arhitectul membru al unor comisii sau organisme tehnice nu va divulga si nu va folosi în scopul obtinerii de avantaje materiale personale, informatii de specialitate care nu au fost facute publice.
Art. 79 – Arhitectul membru al unor comisii sau organisme publice sau tehnice de analiza sau decizie nu se poate pronunta asupra unei documentatii la a carei întocmire este implicat personal.
Art. 80 – Arhitectul nu va oferi avantaje materiale unui functionar public cu intentia de a influenta o decizie, de care este interesat.
Art. 81 – Arhitectul ce îsi desfasoara activitatea în cadrul administratiei publice, în învatamânt sau participa în diverse foruri decizionale si de jurizare, nu va accepta avantaje materiale oferite pentru a influenta decizia sa.
CAPITOL IX – Dispozitii finale
Art. 82 – Nerespectarea prevederilor din Codul Deontologic va fi sanctionata conform art. 38 din Legea 184/2001 republicata.
Art. 83 – Orice interpretari ale prezentului Cod sunt exclusiv de competenta Consiliului national al O.A.R., care are obligatia de a informa membrii Ordinului în cel mai scurt timp asupra interpretarilor adoptate.